Dacă comercializezi produse cosmetice online – prin site propriu, marketplace-uri sau sub brand privat – trebuie să știi un lucru esențial: poți deveni direct responsabil pentru produs, chiar dacă nu l-ai fabricat și chiar dacă te ghidezi dupa principiul „toată lumea vinde la fel”.

Comercializarea produselor cosmetice este reglementată strict de Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice, aplicabil direct în România și în toate statele UE (Regulamentul 1223).

În practică, foarte mulți selleri online află prea târziu că un produs aparent „în regulă” este, juridic vorbind, neconform.

De ce sellerii online și „private label” sunt cei mai expuși?

De obicei, marketplace-urile și platformele de e-commerce nu verifică conformitatea juridică completă a produselor cosmetice înainte de listare. Ele reacționează însă imediat la:

• sesizări,
• controale ale autorităților,
• reclamații ale consumatorilor.

Rezultatul este adesea brutal: delistare, suspendarea contului, blocarea stocurilor.

Pentru sellerii care lucrează cu „private label”, riscul este și mai mare: „pasarea” răspunderii către fabricant prin contract nu este posibila in temeiul Regulamentului 1223.

Desemnarea „Persoanei Responsabile” – obligația care lipsește cel mai des

Fiecare produs cosmetic pus pe piața UE, trebuie să aibă o Persoană Responsabilă stabilită în Uniunea Europeană. Aceasta este entitatea care răspunde juridic pentru conformitatea produsului (temei legal art 4 din Regulamentul 1223).

Atentie !! Dacă imporți produse din afara UE sau vinzi sub brand propriu, tu poți deveni automat Persoana Responsabilă, chiar dacă nu știi acest lucru.

Dosarul cu Informații despre Produs (PIF) – documentul pe care autoritățile îl cer cu prioritate

Un produs cosmetic NU poate fi legal comercializat fără Dosarul cu Informații despre Produs (PIF), care trebuie să existe înainte de punerea pe piață a produsului respectiv (temei legal art 11 din Regulamentul 1223) .

PIF trebuie să conțină, printre altele:

• raportul de siguranță al produsului,
• descrierea metodei de fabricatie,
• date privind testarile.

Lipsa PIF sau existența unui PIF „generic”, este una dintre principalele cauze de sancționare de catre autoritati.

Notificarea produsului Cosmetic – obligația ignorată de mulți selleri online

Înainte de comercializare, produsul trebuie notificat în Cosmetic Products Notification Portal (CPNP), platforma oficială a Comisiei Europene.

Fără această notificare:

• produsul este neconform,
• marketplace-urile pot elimina imediat listările privind produsul,
• autoritățile pot dispune retragerea de pe piață a produsului.

Eticheta produsului și listing-ul online al acestuia pot crea probleme juridice serioase

Etichetarea produselor cosmetice este strict reglementată, iar regulile se aplică inclusiv informațiilor prezentate online (temei legal art 19 din Regulamentul 1223).

Greșeli frecvente:

• lipsa traducerii în limba română,
• omisiuni privind ingredientele,
• utilizarea unor termeni precum „tratament”, „medical”, „vindecă”.

Aceste greseli (care de cele mai multe ori sunt neintentionate) pot duce la amenzi, retragerea produsului și pierderea încrederii clienților.

De ce „merge și așa” este cea mai scumpă strategie?

Majoritatea sellerilor sancționați nu au acționat cu rea-credință. Pur și simplu acestia:

• au copiat modelul altora,
• au presupus că furnizorul „se ocupă de acte”,
• s-au grabit si au lansat rapid produsul .

Ideea este că, pe langa sanctiunea intentiei, legea sanctioneaza si lipsa conformității.

Concluzie

În domeniul comercializarii cosmeticelor, un control sau o sesizare pot transforma rapid un business profitabil, intr-o ruina. Diferența dintre un seller vulnerabil și unul protejat, este consilierea juridică specializată, la timp.

• Dacă vinzi cosmetice online, lucrează cu un avocat care cunoaște exact aceste riscuri.
• Dacă vrei să vinzi pe termen lung, conformitatea juridică este obligatorie si nu optionala.

Suport

Echipa noastra oferă asistență specializată pentru selleri online, marketplace și private label, cu accent pus pe prevenție și siguranță comercială ca de exemplu:

• analiză juridică de conformitate înainte sau după lansarea produsului cosmetic,
• verificarea documentației (PIF, CPNP, etichetare),
• identificarea exactă a riscurilor ,
• suport în relația cu autoritățile și platformele de comercializare,
• protejarea brandului sub care iti desfasori businessul si a altor drepturi de proprietate intelectuala.

Marketing-ul realizat de influenceri a devenit un business destul de matur. Odată cu această maturizare, au apărut si normele care guvernează colaborările comerciale din social media dintre care mentionam Legea 363/2007 privind protecția consumatorilor, Legea nr. 504/2002 a audiovizualului, Decizia 573/2025 privind privind codul de reglementare a conținutului audiovizual, Directiva Serviciilor Mass-Media Audiovizuale 2010/13/UE modificata de Directiva 2018/1808/UE

În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) analizează respectarea regimului comunicărilor comerciale audiovizuale, care includ și postarile influencerilor în social media.

Când poate deveni conținutul unui influencer o problemă juridică?

Legea nu reglementeaza statutul de „influencer”, ci conține reglementari privind natura mesajului transmis ce face obiectul unei comunicari audiovizuale.

Potrivit legii, o comunicare audiovizuala are un caracter comercial atunci când imaginile (cu sau fără sunet) ce fac obiectul comunicarii, promoveaza (direct sau indirect), bunuri, servicii, sau imaginea unei persoane fizice sau juridice care desfășoară o activitate economică, cu conditia ca imaginile respective sa fi fost realizate în continutul comunicarii de către influencer, în schimbul unei contraprestatii de tip plata, retributie similara platii sau de tipul autopromovarii.

Potrivit art. 29 (1) (a) din Legea nr. 504/2002, comunicările comerciale audiovizuale trebuie să poată fi ușor identificate ca atare, iar comunicările comerciale audiovizuale mascate sunt interzise. În acest context, problema juridică care poate apărea, nu este colaborarea în sine a influencer-ului cu persoana pentru care face promovarea, ci lipsa delimitării clare între mesajul publicitar transmis și conținutul editorial al comunicarii. În concluzie, influencerii trebuie sa marcheze continutul postarilor publicitare astfel încât, carcaterul publicitar al postarii să fie clar perceput de toți utilizatorii care urmăresc postarea respectiva.

Ce înseamnă „publicitatea mascată”?

Un conținut poate ridica riscuri atunci când:

• promovează un produs sau serviciu;
• există o contraprestație (bani, produse gratuite, comisioane, beneficii);
• prezentarea nu permite publicului să distingă clar dacă urmărește o opinie personală sau un mesaj publicitar.

În astfel de situații, conținutul poate fi calificat drept comunicare comercială audiovizuală mascată, interzisă de lege, indiferent de platformă (Instagram, TikTok, YouTube etc.).

De ce marcarea conținutului unei postari publicitare este esențială?

Legea impune atingerea unui rezultat foarte clar și anume ca publicul să înțeleagă imediat caracterul comercial al mesajului. În acest sens, influencerii trebuie să marcheze postările platite, folosind indicatii vizibile ca de exemplu #Publicitate, #Sponsorizat sau #ParteneriatPlătit.

Marcajele ambigue, greu vizibile sau plasate la final pot fi considerate insuficiente, pentru că nu îndeplinesc criteriul identificării ușoare prevăzut de lege.

Ce măsuri poate lua CNA?

Legea califica utilizarea comunicării comerciale audiovizuale cu conținut publicitar mascat ca fiind contraventie sanctionata cu amenda de 10.000 lei la 200.000 lei. În cazul în care CNA considera că efectele utilizarii unei publicitati mascate sunt minore, nu va aplica sanctiunea amenzii și va adresa influencerului o somație publică de intrare în legalitate.

De ce apar problemele, în practică?

Cele mai multe situații nu apar din rea-credință, ci datorita:

• confuziei dintre regulile platformelor și regulile legii;
• lipsei unei analize juridice a colaborărilor cu titularii brandurilor pentru care influencerul realizeaza postarea publicitara;
• reacțiilor eronate sau incomplete în relația cu CNA.

O gestionare juridică incorectă poate transforma rapid o situație simplă într-un dosar sancționator.

Concluzie

Influencer marketing-ul este o activitate legitimă și valoroasă care necesita claritate juridică.