Nazarion-Eduard Pavel Cabinet de Proprietate Industriala

  • Influencerii și CNA-ul: Ce spune de fapt legea?

    Marketing-ul realizat de influenceri a devenit un business destul de matur. Odată cu această maturizare, au apărut si normele care guvernează colaborările comerciale din social media dintre care mentionam Legea 363/2007 privind protecția consumatorilor, Legea nr. 504/2002 a audiovizualului, Decizia 573/2025 privind privind codul de reglementare a conținutului audiovizual, Directiva Serviciilor Mass-Media Audiovizuale 2010/13/UE modificata de Directiva 2018/1808/UE

    În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) analizează respectarea regimului comunicărilor comerciale audiovizuale, care includ și postarile influencerilor în social media.

    Când poate deveni conținutul unui influencer o problemă juridică?

    Legea nu reglementeaza statutul de „influencer”, ci conține reglementari privind natura mesajului transmis ce face obiectul unei comunicari audiovizuale.

    Potrivit legii, o comunicare audiovizuala are un caracter comercial atunci când imaginile (cu sau fără sunet) ce fac obiectul comunicarii, promoveaza (direct sau indirect), bunuri, servicii, sau imaginea unei persoane fizice sau juridice care desfășoară o activitate economică, cu conditia ca imaginile respective sa fi fost realizate în continutul comunicarii de către influencer, în schimbul unei contraprestatii de tip plata, retributie similara platii sau de tipul autopromovarii.

    Potrivit art. 29 (1) (a) din Legea nr. 504/2002, comunicările comerciale audiovizuale trebuie să poată fi ușor identificate ca atare, iar comunicările comerciale audiovizuale mascate sunt interzise. În acest context, problema juridică care poate apărea, nu este colaborarea în sine a influencer-ului cu persoana pentru care face promovarea, ci lipsa delimitării clare între mesajul publicitar transmis și conținutul editorial al comunicarii. În concluzie, influencerii trebuie sa marcheze continutul postarilor publicitare astfel încât, carcaterul publicitar al postarii să fie clar perceput de toți utilizatorii care urmăresc postarea respectiva.

    Ce înseamnă „publicitatea mascată”?

    Un conținut poate ridica riscuri atunci când:

    • promovează un produs sau serviciu;
    • există o contraprestație (bani, produse gratuite, comisioane, beneficii);
    • prezentarea nu permite publicului să distingă clar dacă urmărește o opinie personală sau un mesaj publicitar.

    În astfel de situații, conținutul poate fi calificat drept comunicare comercială audiovizuală mascată, interzisă de lege, indiferent de platformă (Instagram, TikTok, YouTube etc.).

    De ce marcarea conținutului unei postari publicitare este esențială?

    Legea impune atingerea unui rezultat foarte clar și anume ca publicul să înțeleagă imediat caracterul comercial al mesajului. În acest sens, influencerii trebuie să marcheze postările platite, folosind indicatii vizibile ca de exemplu #Publicitate, #Sponsorizat sau #ParteneriatPlătit.

    Marcajele ambigue, greu vizibile sau plasate la final pot fi considerate insuficiente, pentru că nu îndeplinesc criteriul identificării ușoare prevăzut de lege.

    Ce măsuri poate lua CNA?

    Legea califica utilizarea comunicării comerciale audiovizuale cu conținut publicitar mascat ca fiind contraventie sanctionata cu amenda de 10.000 lei la 200.000 lei. În cazul în care CNA considera că efectele utilizarii unei publicitati mascate sunt minore, nu va aplica sanctiunea amenzii și va adresa influencerului o somație publică de intrare în legalitate.

    De ce apar problemele, în practică?

    Cele mai multe situații nu apar din rea-credință, ci datorita:

    • confuziei dintre regulile platformelor și regulile legii;
    • lipsei unei analize juridice a colaborărilor cu titularii brandurilor pentru care influencerul realizeaza postarea publicitara;
    • reacțiilor eronate sau incomplete în relația cu CNA.

    O gestionare juridică incorectă poate transforma rapid o situație simplă într-un dosar sancționator.

    Concluzie

    Influencer marketing-ul este o activitate legitimă și valoroasă care necesita claritate juridică.

  • BREAKING NEW(year)S!

    2026 bate la ușă; Schimbări esențiale in domeniul marcilor aduse prin noua Clasificare de la Nisa – ediția 13

    Începând de la 01.01.2026, o noua editie a Clasificarii de la Nisa și anume editia 13, sa va aplica cererilor noi de inregistrare a marcilor.

    Ce se schimbă ?

    • unii termeni vor fi mutați dintr-o clasa în alta;
    • in unele dintre clase s-au adaugat termeni noi.

    Exemple

    in ceea ce priveste clasele de produse

    • „produsele optice” au fost transferate din clasa 9 în clasa 10;
    • „vehiculele de salvare” vor fi mutate din clasa 9 în clasa 12;
    • in clasa 22 au fost adaugate „umbrelele de terasa”.

    in ceea ce priveste clasele de servicii

    • ambele servicii privind „inchirierea ochelarilor de vedere și de soare” vor fi clasificate în clasa 44;
    • „inteligenta artificiala ca serviciu” a fost inclusa în clasa 42;
    • serviciile privind „rezervarea accesului la saloanele aerporturilor” au fost incluse în clasa 43;

    Consecinte

    • cererile de marca depuse înainte de 01.01.2026 vor fi examinate conform actualei Clasificari de la Nisa (editia 12), iar cererile noi, depuse începând cu 01.01.2026, vor fi examinate conform noii clasificari (editia 13);
    • noua clasificare poate conduce la reclasificări în cererile de marca, posibile creșteri ale taxelor de reînnoire și la modificari ale strategiei alegerii claselor de produse și servicii în cadrul cercetarilor de anterioritate privind marcile.

    Sfaturi pentru titularii de marca

    • titularii trebuie să-și reevalueze portofoliile de marci în vederea identificarii acelor marci care sunt afectate de schimbarile aduse de noua Clasificare Nisa;
    • este de dorit ca titularii să-și actualizeze marcile pe care le au deja inregistrate pentru a asigura continuitatea protecției acestora și a evita ambiguitatile privind interpretarea intinderii acestei protectii;
    • efectuarea unui audit pentru identificarea riscurilor generate de dubla protecție, utilizarea termenilor invechiti cat și pentru actualizarea acordurilor de licenta sau de coexistenta cu noile amendamente aduse de aceasta editie a Clasificarii de la Nisa, este de asemenea importanta.

    ___________________________________________

    2026 is around the corner; Key trademark changes under Nice Classification 13th edition

    As of 01.01. 2026, a new edition of the Nice Classification, namely the 13th edition, will apply to new trademark applications.

    What is changing?

    – certain terms will be transferred from one class to another;

    – new terms have been added to several classes.

    Examples

    Goods classes

    • “Optical products” will be transferred from Class 9 to Class 10;
    • “Rescue vehicles” will be moved from Class 9 to Class 12;
    • “Patio umbrellas” have been added to Class 22.

    Services classes

    • both services on “rental of glasses and sunglasses” will be classified under Class 44;
    • “artificial intelligence as a service” has been included in Class 42;
    • “reservation of access to airport lounges” has been included in Class 43.

    Consequences

    • trademark applications filed before 01.01. 2026 will be examined under the current Nice Classification (12th edition), whereas applications filed as of 01.01.2026 will be examined in accordance with the new Nice Classification (13th edition).
    • the new classification may lead to reclassification issues in trademark applications, potential increases in renewal fees and strategic adjustments when selecting goods and services classes, including in the context of clearance and prior rights searches.

    Recommendations for trademark owners

    • trademark owners should reassess their trademark portfolios in order to identify registrations potentially affected by the changes introduced by the new Nice Classification.
    • it is advisable to update existing trademark registrations, where appropriate, in order to ensure the continuity of the protection thereof and to avoid ambiguities regarding the extent this protection.
    • Conducting a portfolio audit to identify risks arising from double protection, the use of outdated terminology, and the need to update license or coexistence agreements in light of the amendments introduced by the 13th edition of the Nice Classification is also highly recommended.

  • CULINAR JURIDIC PENTRU SARBATORILE DE IARNA!

    Stiai ca poți apela la Sistemul Juridic al Rețetelor Consacrate pentru transformarea unui produs alimentar într-un brand premium?

    Foarte putini cunosc Sistemul Rețetelor Consacrate, unul dintre putinele forme oficiale și verificabile prin care un operator din sectorul alimentar își poate proteja produsul și își poate crește valoarea de piață.

    Reglementate încă din 2014 prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltarii Rurale (MADR) nr. 394/2014, iar actualmente prin Ordinul nr. 151/1460/213/2021 emis de MADR, Ministerul Sănătății și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (Ordinul RC), rețetele consacrate reprezinta un instrument juridic simplu, dar extrem de pragmatic, destinat operatorilor din sectorul alimentar ce activeaza in domeniul producerii si comercializarii produselor alimentare, pentru a beneficia de o diferențiere reală în piata.

    Ce este o Rețetă Consacrată?

    Rețeta consacrată reprezintă lista de materii prime, ingrediente, proporții și proces tehnologic, necesare pentru obținerea unui anumit produs alimentar, a cărei utilizare este dovedită ca fiind înainte de anul 1975. Prin urmare, în cazul Retetelor Consacrate, elementele definitorii nu sunt arealul geografic respectiv notorietatea ci stabilitatea rețetei, continuitatea utilizării și respectarea strictă a compoziției și fluxului tehnologic.

    Cine poate solicita inregistrarea unei Retete Consacrate?

    Retetele Consacrate se inregistreaza în Registrul Național al Retetelor Consacrate (RNRC). Conform Ordinului RC, solicitantul unei Retete Consacrate poate fi

    • o asociație,
    • un grup de producători,
    • un operator economic care produce/procesează produse alimentare.

    Solicitantul unei Retete Consacrate trebuie să dovedească utilizarea rețetei înainte de anul 1975 și să depună o documentație tehnică detaliată, care include printre altele:

    • schema tehnologică,
    • descrierea materiilor prime și ingredientelor,
    • descrierea procesului tehnologic cu parametrii de proces,
    • categoria de produs alimentar,
    • documente justificative privind utilizarea rețetei.

    Care sunt condițiile pentru utilizarea unei Rețete Consacrate?

    După finalizarea inregistrarii retetei consacrate în RNRC, atestarii produsului obținut prin reteta consacrata, înscrierii acestui produs în Registrul Național al Produselor Atestate conform Rețetelor Consacrate (RNPARC), operatorul alimentar are dreptul de a folosi logorile „RETETA CONSACRATA” aprobate prin Ordinul RC:

    Care sunt avantajele utilizarii legitime ale acestor logouri?

    Logourile „Rețetă Consacrată” de mai sus, nu sunt simple elemente de design. Ele reprezintă recunoașterea oficială, de către statul român, a faptului că un produs alimentar respectă o rețetă utilizată înainte de anul 1975, verificată și atestată de autoritățile competente.

    Utilizarea legitima a acestor logouri aduce operatorilor din sectorul alimentar, multiple avantaje concrete, superioare celor conferite de metodele de marketing obișnuit, dintre care mentionam:

    1. Asigurarea exclusivitatii și diferențierea reală în piață;
    2. Credibilitate fata de consumatori;
    3. Asigurarea trasabilitatii produselor (fiecare produs care poartă logoul este identificabil într-un registru public; poate fi verificat de autorități sau parteneri comerciali; este asociat unui operator economic clar determinat)

    Concluzie

    Utilizarea legitima a Rețeteilor Consacrate nu este o formalitate administrativă și nici un artificiu de marketing. Este o decizie strategică de business. Într-o piață alimentară suprasaturată de afirmații vagi despre „tradiție” și „autenticitate”, rețeta consacrată oferă ceva rar și extrem de valoros: recunoaștere oficială, exclusivitate legală și încredere imediată!

    (powered by NAZARION- an IP nerd)

  • Legea 232/2022: Noi obligații în sarcina producatorilor și furnizorilor de servicii privind accesibilitatea digitala.

    Legea nr. 232/2022 care transpune Directiva 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (Legea 232), impune noi obligatii în sarcina operatorilor economici care opereaza cu produse și furnizeaza servicii, prin care să se asigure accesibilitatea acestor produse și servicii.

    Prevederile Legii 232 au intrat în vigoare începând cu 25 iunie 2025 cu excepția acelor prevederi incidente serviciului de urgenta 112 ce vor intra in vigoare incepand cu 28 iunie 2027.

    Principalele cerinte de accesibilitate reglementate de Legea 232:

    • fabricarea/proiectarea produselor respectiv furnizarea serviciilor, trebuie sa conduca la maximizarea utilizarii previzibile a acestora de către persoanele cu dizabilități;
    • acolo unde este posibil, informațiile de funcționare și caracteristicile de accesibilitate a produselor trebuie să fie continute pe produs sau în interiorul acestuia;
    • instrucțiunile de utilizare a unui produs diseminate prin utilizarea produsului sau prin alte mijloace, cum ar fi un site web, se pun la dispoziția publicului la momentul introducerii produsului pe piata, utilizand printre altele mai multe canale senzoriale, într-un mod ușor de înțeles și perceput;
    • furnizarea serviciilor se va face printre altele prin:

    – garantarea accesibilității produselor utilizate pentru furnizarea serviciului;

    – furnizarea de informații privind modul de funcționare a serviciului și, dacă pentru furnizarea serviciului sunt utilizate produse, informații privind legătura serviciului cu aceste produse, precum și informații privind caracteristicile lor de accesibilitate și interoperabilitatea lor cu dispozitive și instalații de asistare ca de exemplu:

    i) utilizand mai multe canale senzoriale pentru diseminarea informațiilor,

    ii) prezentând utilizatorilor informațiile în moduri pe care aceștia le pot percepe, ușor de înțeles;

    iii) prezentand informațiilor în formate de text ce pot genera formate de asistență alternative, în cadrul mai multor canale senzoriale;

    iv) realizand accesibilitatea site-urilor web, a serviciilor bazate pe dispozitive mobile, inclusiv a aplicațiilor mobile, într-o manieră coerentă și adecvată, făcându-le perceptibile, utilizabile, inteligibile și solide.

    Principalele produse și servicii supuse noilor reglementari impuse de Legea 232

    • site-uri web;
    • servicii de comunicații electronice, (cu excepția serviciilor de transmitere între dispozitive, cum ar fi machine-to-machine);
    • terminale de autoservire (bancomate, check-in etc.);
    • servicii de comerț electronic;
    • anumite servicii de transport;
    • sisteme hardware de uz general pentru consumatori și sistemelor de operare corespunzatoare.

    Cine este vizat de Legea 232 ?

    • detinatorii de platforme de comert online;
    • bănci și instituții financiare;
    • anumiti furnizori de servicii de transport;
    • detinatorii de platforme de telecomunicații;
    • producători de echipamente informatice.

    Principalele obligații ale operatorilor economici vizati de reglementarile Legii 232

    • sa asigure informațiile produselor și serviciilor furnizate într-un mod accesibil vizual și auditiv, cu alternative textuale și formate adaptabile pentru persoanele cu dizabilitati;
    • să-și adapteze websiteurile prin implementarea standardelor aferente, asigurand navigarea fără restrictii a utilizatorilor ce fac parte din gategoria persoanelor cu dizabilitati. În acest sens, websiteuri-le ar trebui sa satisfaca de exemplu cerintele tehnice stabilite prin standardul EN 301 549;
    • sa intocmeasca documentatia tehnica a produsului, care trebuie sa cuprinda cel puțin următoarele elemente: i) o descriere generală a produsului; ii) o listă a standardelor armonizate și a specificațiilor tehnice, aplicate integral sau parțial, și descrierile soluțiilor adoptate pentru a îndeplini cerințele de accesibilitate impuse de Legea 232 daca nu s-au aplicat respectivele standarde armonizate sau specificații tehnice;
    • sa intocmeasca o descriere generala a serviciului în formate accesibile, o descriere a modului de funcționare a serviciuluiprecum și a modului în care serviciul respecta cerintele de accesibilitate impuse de Legea 232.

    Sanctiuni pentru nerespectarea obligatiilor

    • notificarea operatorului în vederea remedierii neconformitatii constatate în indeplinirea cerintelor de accesibilitate – în cazul constatarii unei neconformitati a produsului/serviciului în ceea ce privește indeplinirea cerintelor de accesibilitate, operatorului i se va acorda un termen în care sa remedieze neconformitatea;
    • amenzi cuprinse intre 5000 și 15000 LEI în funcție de gravitatea faptei;
    • măsuri complementare aplicate odată cu măsura amenzii: retragerea produsului de pe piața, suspendarea activității producătorului/distribuitorului/importatorului, suspendarea/retragerea avizului, acordului sau autorizației de exercitare a activității pe perioada nerespectarii obligatiilor.

    Autoritățile cu atributii de control privind respectarea obligatiilor impuse de Legea 232

    • Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;
    • Ministerul Economiei;
    • Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații;
    • Autoritatea pentru Digitalizarea României;
    • Consiliul Național al Audiovizualului;
    • Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
    • Consiliul Concurenței.

    Concluzie

    Începând cu data de 25 iunie 2025, Legea nr. 232 impune operatorilor economici printre altele indeplinirea unor cerințe tehnice stricte și obligații de documentare pentru orice website sau serviciu digital accesibil din România. Neconformarea va atrage impunerea unor amenzi semnificative și riscuri operaționale serioase pentru operatorii economici.

  • DE LA ARTIZANAT LA LEGE: OBTINEREA PROTECTIEI GEOGRAFICE A CREATIILOR ARTIZANALE/INDUSTRIALE

    Din 16.09.2023, Regulamentul 2023/2411 creează un regim unificat la nivelul UE pentru indicațiile geografice (IG) ce au ca obiect produsele artizanale și industriale (ex. ceramică, textile, mobilier, porțelan, sticlă etc. ) până acum protejate doar la nivel național în țările membre UE sau deloc. Regulamentul 2023/2411 se va aplica începând cu 01.12.2025.

    Ce produse constituie obiectul protectiei prin IG conform Regulamentului 2023/2411?
    produsele care sunt fabricate
    a) fie integral manual, fie cu ajutorul unor unelte manuale ori digitale sau prin mijloace mecanice, în cazul în care contribuția manuală este o componentă importantă a produsului finit; sau
    b) într-un mod standardizat, inclusiv ca producție de serie sau prin folosirea de utilaje;

    Ce produse sunt excluse de la protecția prin IG reglementata de Regulamentul 2023/2411?
    • produsele agricole sau alimentare, vinurilor și bauturilor spirtoase astfel cum acestea sunt menționate în Regulamentul 2024/1143.
    • produsele contrare ordinii publice.

    Cine poate solicita protecția IG-urilor produselor artizanale/industriale?
    • un grup de producători (asociatie), indiferent de forma sa juridică, alcătuită în principal din producători ai aceluiași produs.
    • un producător individual in anumite condiții specifice potrivit art. 8 (2) din Regulamentul 2023/2411.

    Care sunt conditiile de protectie prin IG conferita de Regulamentul 2023/2411?
    denumirea produsului este protejata prin indicatie geografica daca avem intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
    • produsul este originar dintr-un anumit loc, o anumită regiune sau o anumită țară.
    • originea geografica a produsului determina o anumită calitate, reputație sau o altă caracteristică a produsului.
    • cel puțin una dintre etapele de fabricație a produsului să se desfășoare în aria geografică delimitată.

    Care sunt pasii esentiali pentru inregistrare?
    • constituirea grupului/asociatiei de producători.
    • redactarea caietului de sarcini: definirea denumirii produsului, ariei geografice, metodei de producție, legăturii cu originea etc.
    • depunerea cererii de inregistrare a IG la autoritatea națională competentă și parcurgerea unei proceduri de opoziție la nivel național în care tertii interesati pot contesta IG.
    • in cazul acceptării, cererea de inregistrare a IG se transmite către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuala (EUIPO), etapa în care se va parcurge o procedura de opozitie la nivel UE, EUIPO decizand înregistrarea finală.
    • statele membre UE care nu dețin un sistem național de inregistrare a produselor artizanale/industriale, pot solicita o derogare de la procedura de inregistrare, iar daca aceasta derogare este aprobata de Comisia Europeana, producatorii din aceste state membre pot depune cererea de inregistrare direct la EUIPO.

    Avantajele inregistrarii IG pentru produsele artizanale/idustriale conferita de Regulamentul 2023/2411
    • producatorii beneficiaza de protectie împotriva contrafacerii și concurenței neloiale, inclusiv în mediul online.
    • producatorii au acces la un lanț administrativ simplificat pentru obtinerea protectiei.

    Ce trebuie sa facă producatorii de produse artizanale și industriale?
    • să se familiarizeze cu noul regim de protecție aplicabil produselor artizanale și industriale.
    • să evalueze dacă produsul lor s-ar putea califica pentru protecția IG.
    • sa demareze din timp pregatirile în vederea depunerii cererilor de inregistrare a IG.

    De ce sa lucrezi cu noi?
    • peste 20 de ani experiență în proprietate intelectuală la nivel national și european.
    • asiguram strategii personalizate – evaluam eligibilitatea, intocmim caietele de sarcini, gestionam posibilele opoziții.
    • asiguram reprezentare completa în vederea inregistrarii IG, atât la nivel național cat și în fata EUIPO.
    • asigurăm perioadele de tranziție și conformitatea legală, prevenind pierderea drepturilor.

  • Pastila de PI (powered by Nazarion – an IP Nerd)

    Logo-ul tău nu e al tău? Evită capcana legală care îți poate costa afacerea!

    🚨🤔 Știai că logo-ul prin care îți identifici afacerea s-ar putea să nu fie, legal, al tău? Această situație poate duce chiar la pierderea dreptului de utilizare sau, în cazuri extreme, la închiderea afacerii. Dacă ai plătit un designer pentru realizarea logo-ului printr-un simplu contract de prestări servicii, nu înseamnă automat că deții și toate drepturile patrimoniale de autor asupra acestuia. Majoritatea acestor contracte reglementează doar livrarea serviciului și plata pretului, nu și transferul explicit al drepturilor de autor.

    🔹 Cum te protejezi?

    ✅ Asigură-te că în contract este inclusă o clauză clară de cesiune exclusivă a drepturilor patrimoniale de autor asupra logo-ului.

    ✅ Verifică dacă cesiunea este totală (fără restricții) sau parțială (limitări teritoriale, pentru anumite medii de utilizare etc.).

    ✅ Dacă ai înregistrat logo-ul ca marcă, verifică dacă deții și drepturile patrimoniale de autor asupra acestuia. În caz contrar, riști vulnerabilități juridice și pierderea dreptului de utilizare. Dacă ai logo-uri create prin astfel de contracte, dar fără o cesiune clară a drepturilor, poți încerca să le obții ulterior de la designer. Însă, acest demers poate fi complicat și necesită o strategie adaptată fiecărui caz.

    ⚠️ Un contract incomplet te poate costa mai mult decât crezi! Asigură-te că ai toate drepturile asupra identității tale vizuale!

    Suntem aici ca sa te ajutam sa iti protejezi si ca sa iti cresti afacerea

  • Ce inseamna OSIM

    Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), autoritate unică pe teritoriul României în acordarea protecției proprietăţii industriale, este de a susţine inovarea, competitivitatea și profitabilitatea ca factori de creștere economică.

    OSIM furnizează servicii de specialitate de calitate prin acordarea drepturilor de proprietate industrială, promovează proprietatea industrială prin toate mijloacele și asigură cooperarea României în relaţiile internaţionale, în conformitate cu tratatele, convențiile și acordurile în domeniu, la care țara noastră este parte.

  • Cine suntem si cum te putem ajuta

    Cabinetul nostru, specializat in domeniul proprietatii intelectuale, va sta la dispozitie cu servicii de consultanta si asistenta juridica